Nu pot să-i uit privirea-i dulce
Şi chipul său de zâmbet plin.
Simt inima cum mi se strânge
De dorul crinului senin.
Am întâlnit-o pe-o colină
N-am îndrăznit să-i spun nimic.
Poate că eu eram de vină,
Poate că ea nu pot să zic.
O urmărea cum mergea-agale,
Nu mai vedeam nimic în jur...
Doar, uneori, întrebătoare
Îmi întorcea un zâmbet pur.
Însă ce-a fost s-a dus pe dată,
Şi timpul trece ne-ncetat.
Vai, la un dans aceeaşi fată
Întâmplător s-a arătat!
Nu ne-am putut frâna pornirea,
Şi-n seara aceea am tot dansat.
Simţeam, alăturea, iubirea
Plutind pe valuri, legănat.
Simţeam dragostea firii sale
Şi pieptu-i parcă desenat.
O, cum de ai apărut în cale
Şi-n mreje tu m-ai fermecat!
Ne-am despărţit cu greu.Şi oare
am s-o mai întâlnesc vreodat’?
S-a dus s-a dus la Satu-Mare
Dar mi-a rămas de neuitat.
Nu pot să-i uit privirea-i dulce
Şi chipul său de zâmbet plin.
Inima mea mereu s-aprinde
De dorul crinului senin.